IRSA 5, Iasi, 20-22 noiembrie 2009

Asociatia Studentilor Arhitecti Iasi (ASAI) a organizat in perioada 20-22 noiembrie 2009, la Iasi, cea de-a 5-a editie a Intalnirii Reprezentantilor Studentilor Arhitecti.

Dintre subiectele discutate, s-au numarat:
1. Situatia asociatiilor studentesti in facultatile din tara.
Din cele 6 facultati de arhitectura, la Cluj, Iasi si UAUIM exista deja asociatii cu o activitate considerabila, in vreme ce, de la editia trecuta, s-a inceput infiintarea asociatiilor si la Timisoara, Oradea si “Spiru Haret”.

2. Proiectarea ca si concursul national.
La propunerea lui Adrian Pop, presedinte AStA Cluj, s-a initiat un concurs studentesc cu caracter national, ce urmeaza a fi lansat pe parcursul semestrului 2, la disciplina proiectare, la anii 2 de studiu. Astfel, acest concurs este primul proiect comun al celor 6 scoli de arhitectura din Romania.

3. Reprezentativitate de 25% a studentilor in Consiliul Profesoral.
Subiect destul de sensibil, prefigurat in regulamente, precum si in legea invatamantului si totusi nerespectat in toate facultatile.

4. Structura IRSA.
Pentru o mai buna functionare a acestor intalniri, s-a stabilit o stuctura care are rolul de a asigura derularea proiectelor propuse, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. In timp, aceasta structura va fi asimilata de catre Uniunea Asociatiilor Studentilor Arhitecti din Romania, si IRSA va fi Adunarea Generala a asociatiilor member.

Urmatoarea editie IRSA va fi gazduita si organizata de catre Asociatia Studentilor Arhitecti si Urbanisti “Ion Mincu” (ASAUIM). Mai multe detalii referitoare la IRSA 5 gasiti aici.

IRSA 4, Brasov, 10-12 iulie 2009

In contextul dezbaterii publice asupra noului Cod al Educatiei si viitoarei lui aplicari, va prezentam un demers inceput acum 3 ani in vederea eficientizarii invatamantului superior de arhtiectura din Romania.

IRSA, Intalnirea Reprezentantilor Studentilor Arhitecti, este o sesiune de comunicari si dezbateri pe teme academice, metodologice si de educatie alternativa initiata de AStA Cluj. La aceste intalniri participa studenti care reprezinta cele 6 scoli de arhtiectura din tara (UAUIM si Facultatea de Arhitectura a Universitatii "Spiru Haret" din Bucuresti, FAU Cluj-Napoca, FA "G.M. Cantacuzino" din Iasi, FAC Oradea si FAC Timisoara). Subiectele abordate la editiile precedente (Sibiu, Cluj, Timisoara) s-au clarificat sub forma unor deziderate, in aceasta vara, in sediul OAR Brasov Harghita si Covasna:

1. Prezenta studentilor in proportie de minim 25% in consiliile facultatilor
Potrivit art. 33 si 34 ale actualei Legi a Invatamantului, studentii au dreptul de a face parte din organismele de conducere ale facultatilor si ale universitatilor din care fac parte, in proportie de 1/4 din numarul total al membrilor. Pentru a realiza o cumunicare eficienta intre studenti si cadrele didactice, este necesar ca studentii si consilierii sa fie alesi si recunoscuti de colegii lor si procentul de 25% sa fie respectat.

2. Asociatiile studentesti
Existenta unui ONG specializat in fiecare centru academic de arhitectura ar oferi studentilor un cadru legal pentru organizarea activitatilor extracurriculare educative sau de divertisment, pentru obtinerea sponsorizarilor si pentru a avea o voce comuna in dialog cu mediul universitar si profesional.

3. ECTS
Romania este semnatara a Declaratiei de la Bologna inca din 1999, insa aplicarea prevederilor acestui act s-a realizat incomplet si uneori inadecvat in scolile de arhtiectura din Romania. Poate cel mai urgent aspect este cel legat de Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS). Acesta permite cuantificarea corecta a orelor de studiu individual si colectiv efectuate de studentii si fluidizarea transferurilor de la o facultate la alta.

4. Activitatea IRSA pe viitor
Conditiile favorabile, coroborate cu interesul manifestat de studenti, reprezinta un bun augur pentru comunicarea activitatii IRSA si punerea bazelor pentru Uniunea Asociatiilor Studentilor Arhitecti din Romania. Pentru a intari ideea de colaborare si unitate intre asociatiile studentesti ale centrelor de arhtiectura din tara, AStA Cluj a decis sa cedeze organizarea IRSA, pe rand, celorlalte asociatii studentesti. Deasemenea, s-a ales un Consiliu de Conducere format din cate un membru din fiecare centru academic.

5. Concursuri studentesti
Un mijloc de a stimula prezenta voluntara la cursuri, seminarii si ateliere este organizarea unor concursuri nationale atasate programelor universitare anuale. Logistica necesara organizarii acestor concursuri poate fi asigurata de catre asociatiile studentesti. Oferind studentilor o satisfactie superioara pentru lucrari si proiecte pe care trebuie sa le realizeze oricum, tentatia abandonarii frecventei in favoarea angajarii (de cele mai multe ori fara carte de munca) in birourile de arhitectura va scadea. De asemenea, crearea concurentei directe intre scoli va duce la cresterea calitatii procesului de invatamant si inplicit a raspunsurilor valoroare date de catre studenti.

Un articol detaliat aparut in numarul 11 al revistei Logia, revista Facultatii de Arhitectura si Urbanism Cluj-Napoca , il puteti parcurge aici.

IRSA 3, Timisoara, 3-5 octombrie 2008

Scopul principal IRSA3 a fost de a aprecia impreuna situatia in care se afla scolile de arhitectura identificand deziderate comune. Am identificat 9 deziderate comune:

1. Curicula scolara coerenta in continut, forma si sincronizare.
Pregatirea arhitectului trebuie sa fie multilaterala si pluridisciplinara
Scoala are obligatia de a isi aduce aportul maxim in dobandirea personalitatii profesionale.
In schimb se constata adesea: cursurile redactate lipsesc sau sunt neactualizate, metodele de transmitere a informatiei sunt ineficiente, materiile de studiu nu sunt sincronizate si corelate.

2. Feed back in ambele directii.
Scoala este prin excelenta cadrul in care dialogul trebuie sa se desfasoare liber in toate formele sale.
Dialogul sustinut, in ambele directii, este o forma de constientizare comuna si o conditie esentiala pentru imbunatatierea procesului de predare-invatare. Scoala trebuie sa intampine acest deziderat.
Se constata insa, in cele mai multe cazuri, lipsa dialogului, si mai mult, a unor instrumente de tip feed back care sa contribuie direct la cresterea calitatii, atat a predarii cat si a acumularii de cunostinte.

3. Reprezentativitatea studentilor si transparenta in scoli.
Implicarea studentilor prin reprezentantii lor in foruri decizionale la nivelul facultatii inseamna un parteneriat normal, o informare corecta si o responsabilizare comuna in scopuri comune. Transparenta trebuie realizata si printr-un sistem eficient de transmitere a informatiilor.
Se constata insa ca, in unele situatii, reprezentativitea studentilor in grupuri de decizie la nivelul facultatii este formala sau inexistenta la care se adauga, uneori, un sistem deficitar de comunicare a informatiilor.

4. Reglementarea practicilor.
Practica trebuie sa devina o completare reala, o extensie la cunostiintele dobandite in scoala.
Recunoastem ca esentiale in practica scolara: mobilitatea, posibilitatea studentului de a intra in contact cu medii profesionale sau sociale diverse, aplicarea practica a cunostintelor legate de materiale, structuri, tehnologie, aprofundarea unor modele teoretice, dobandirea uneltelor necesare intr-un mediu interdisciplinar.
In schimb, constatam ca practica este in unele situatii subevaluata si are doar un caracter formal. Exercitile din practica nu sunt corelate cu studiile din scoala iar calitatea, in unele situatii discutabila, are ca o consecinta lipsa de motivatie de ambele parti(indrumator-studenti).

5. Schimb de experienta.
Confruntarea metodelor de predare si a conditiilor de studiu din cadrul fiecarei scoli creeaza premizele cresterii concurentei intre facultati. Schimbul de experienta aduce cu sine sentimentul de apartenta la breasla, cresterea adaptabilitatii studentilor la medii de lucru diferite, perspespectiva mai larga asupra problemelor generale sau particulare.
Consideram necesara creerea unui mecanism de reglementare si facilitare a schimbului de experienta in toate formele sale: transfer, studiu pe termen fix in alte centre, evenimente comune extrascolare.
In prezent nu exista sau nu sunt incurajate aceste mecanisme.

6. Dezvoltarea dialogului intre studenti si organizatiile profesionale.
Contactul cu diferite organizatii profesionale duce la dobandirea unor unelte in plan uman si profesional esentiale in educatia studentilor de arhitectura.
Scoala, impreuna cu asociatiile studentilor la arhitectura, trebuie sa ofere si sa intensifice contacte cu organizatiile profesionale in plan local si national astfel incat sa branseze studentul la situatii reale in acelasi timp oferind o imagine a posibilitatilor viitoare.

7. Combaterea atitudinilor care inhiba concurenta.

8. Imbunatatirea conditiilor de studiu
Scoala de arhitectura trebuie sa asigure conditii particulare de studiu. Ele implica pe de-o parte infrastructura scolii, pe de alta spatiul de cazare si lucru in camine. Acestea trebuie considerate, imbunatatite si adaptate specificului studiului de arhitectura.
Prezenta acestor conditii ar putea justifica taxele de scolarizare care, se constata, sunt cele mai ridicate dintre toate specializarile, in toate universitatile din tara.

9. Schimbul liber de informatii intre scoli.

Rezultatul celor doua zile de discutii sunt prezentate pe larg in raportul IRSA3.

IRSA 2, Cluj-Napoca, 23-25 noiembrie 2007

A 2-a Intalnire a Reprezentantilor Studentilor Arhitecti organizata de Asociatia Studentilor Arhitecti AStA Cluj si Ordinul Arhitectilor din Romania filiala Transilvania a avut loc perioada 23-25 noiembrie 2007. Aceasta intalnire a beneficiat de prezenta reprezentantilor din centrele universitare Iasi, Bucuresti, Oradea si Cluj.

In urma discutiilor s-a stabilit importanta unui grup de informare la nivel national, pentru a facilita comunicarea intre reprezentanti, pentru a facilita transmiterea informatiilor privitoare la diversele evenimente ce au loc in fiecare centru universitar si pentru a crea un cadru de organizare al unor evenimente comune.

Sub tema "invatamant de calitate" participantii au propus o serie de puncte de interes printre care necesitatea unor abordari didactice experimentale, interdisciplinaritatii, interactiunilor profesionale, accesului la informatie (asociata cu un filtru de calitate), necesitatea mobilitatii studentilor (inculsiv prin excursii de documentare) etc.

Pentru perioada urmatoare membrii grupului se vor informa asupra punctelor discutate pentru a forma o imagine corecta asupra invatamantului de arhitectura atat in tara cat si in afara ei. Nu se doreste crearea unui model unic, ci gasirea de solutii adecvate fiecarei scoli. Dupa obtinerea unor informatii cat mai bogate acestea vor fi discutate de reprezentanti si se va stabilii directia de urmat pe viitor.

IRSA 1, Sibiu, 21-22 iulie 2007

1. Situatia stagiaturii in tara si in europa. Analize. Propuneri.
2. Carta de la Bologna in scolile de arhitectura. Dezbateri.
3. Evenimentele culturale ale scolilor de arhitectura din tara.
4. Mobilitatea nationala si internationala a studentului la arhitectura. Oportunitati.

Acestea au fost temele de discutie care au generat necesitatea unei intalniri cu reprezenantii studentior din toate scolile de arhitectura din tara.

Ideea unei intalniri comune, desi exista de cativa ani, a fost concretizata de catre AStA Cluj dupa reusita evenimentului "Zilele Arhitecturii 2007", cand au venit reactii de la diverse centre de arhitectura, care doreau sa organizeze propriile lor evenimente. Posibila aparitia a unei piete de evenimente studentesti de arhitectura impunea asezarea la o masa pentru a stabili o sincronizare si pentru a ne asigura ca nu se sufoca reciproc, ci sa fie chiar complementare. Acesta a fost prima necesitate aparuta.

Concomitent, in OAR se punea problema modificarii regulamentului de stagiatura, lucru ce in mod normal intereseaza orice student arhitect. Am cerut si a fost salutata transmiterea unei pareri mature a studentilor vizavi de stagiatura, insa pentru a face acest lucru trebuiau consultati studentii arhitecti din toata tara. Acest lucru a impus ca posibila intalnire sa se produca cat mai urgent posibil si a avut loc in aproximativ o luna si jumatate de la manifestarea intentiei.

Fiind anul de tranzitie in toate facultatilor la sistemului Bologna, a aparut si necesitatea creeari unei pozitii comune a studentilor arhitecti vizavi de implementarea sistemului si adaptarea pentru scolile de arhitectura. Discutia a avut sens in conextul celei despre stagiatura, fiindca treptizarile au efecte direct asupra stagiaturii.
Intalnirea a fost gazduita de filiala teritoriala din Sibiu a OAR-ului, si au participat reprezentanti ai studentilor din Cluj, Iasi si Oradea.